xpresso

If somehow you’re missing Paris, check this (big) wonderful photo:
http://framboise78.free.fr/Paris.htm
Scroll to the right and be amazed

Do you recall when you were a kid, the (stupid) game of guessing who lives on the other side of the Earth? I mean usually I imagined digging a hole in the Earth and getting out on the other side and seeing … I don’t know, I think usually they were Chinese or something.

Well, thanks to the web aka www, aka the wild, wild web, now you can see it for youself. Yes, there are crazy enough people to develop a webpage so that you and I can check our child guesses! Ladies and gents, let me present you: If I dig a very deep hole, where I go to stop?, via ProgrammableWeb.

Technorati Tags: programmableweb, google, maps

Este vorba despre “Night of Lights Lantern Festival”, un eveniment care are loc anual …
Ideea este simpla; pentru cativa dolari, celor care doresc li se pun la dispozitie toate conditiile pentru a construi cele mai fantastice felinare. Seara, se aduna puhoi de lume si are loc o procesiune a felinarelor pe ritmuri de tobe intr-o atmosfera de-a dreptul fascinanta; in final are loc un spectacol de balet si dans - un fel de dansul focului Presupun ca ideea are radacini in traditia locala a indienilor combinata cu influentele asiatice. Oricum, spectacolul este superb.

Articol complet aici.

Intr-una sau in doua scurte plimbari pe coclaurile din vecinatatea Sighisoarei am avut ocazia sa descopar niste zone uitate de lume, unde doar cativa oameni se mai impotriveau izolarii lor si a tinuturilor cu pricina. Defapt este vorba doar de un caz din sutele de asemenea cazuri prezente Romania post-decembrista, unde satele aflate in zone mai izolate au fost parasite incet de oameni si lasate in grija naturii din nou. In cazul de fata ar mai exista insa o cauza, plecarea in masa a sasilor in special in perioada comunista cat si imediat dupa 1989. Acum o sa vorbesc in special de sate precum Malancrav sau Viscri, unde o fundatie aflata sub umbrela casei regale britanice a deschis drumul renasterii acestor localitati reusind sa convinga si pe altii sa incerce acest drum, chiar daca la o scara mai mica. Iata o mica analiza efectuata de Dan Tapalaga pentru ziarul “euROpeanul“, articol aparut si pe situl HotNews (HTML, PDF).

Au cumparat casa de la o familie de sasi cu 6000 de euro, ca sa-i opreasca macinarea. Au platit tigani din sat si i-au invatat sa pretuiasca o mostenire care nu e lor: sa tencuiasca numai cu var si nisip, sa inchege lemnul cu fier lucrat de fierarul din sat si sa se tina departe de betoane si termopane.

Printului i-au placut toate: bucataria cu soba de pamant, dormitoarele cu teracota pictata, lavitele mancate de carii, scarile de lemn, broderiile de la ferestre si „armarai”-ul, un mic dulap sapat in zid inchis cu usa pictata. Ar fi preferat perdele lungi, dar i s-a explicat ca traditia cere musai broderie saseasca. „A zis sa punem legume in gradina, sa le crestem organic.

…

La Viscri calca, pe timp de vara, cam 40 de turisti pe zi, mana cereasca pentru cele 12 gospodarii autorizate sa primeasca oaspeti. Vin multi francezi, nemti si englezi. Romanii nu prea dau buzna. Satul a ajuns intre timp pe lista monumentelor protejate de UNESCO. Caroline Fernolend nu vede insa cu ochi buni viata in UE: „Pentru noi, cei din Viscri, integrarea nu e buna.”.

Cei care au case de oaspeti nu vor mai putea vinde turistilor vin de casa, rachiu, sa taie porcul in curte etc. Caroline se teme ca, fara derogari de la regulile europene, tot ce au investit in turism ecologic se va duce pe apa sambetei: „Nu poti aduce turisti la Viscri si sa le pui pe masa lapte de la METRO. Nici legume din gradina nu poti sa le mai dai. Le trebuie certificat de producator”

Prin Malancrav m-am plimbat acum vreo 3 ani, dupa ce am urmat drumul de pamant ce leaga satul de soseaua Sighisoara-Medias. Izolarea acestuia fata de agitatia oraselor te face sa vezi altfel lucrurile, e ca si trecerea de la mersul pe autostrada la mersul pe strazile unui oras - trebuie sa franezi si sa mergi mai incet ca sa poti vedea mai multe. Incepi sa strabati la pas stradutele satului admirand casele inca frumoase in ciuda parasirii care si-a lasat amprenta pe ele, apoi incepi sa te uiti prin curtile lor si chiar sa intri in cate-o casa. Nu te poti opri insa si imediat ce iesi din sat te pierzi intr-un camp plin de flori care te face sa te freci de cateva ori la ochi gandindu-te daca nu cumva ai aterizat intr-un basm.

31/10/2006: Gasiti un articol interesant despre biserica din Malancrav pe site-ul Patzinakia.

In continuarea recomadarilor turistice prezentate deja iata si una pentru Taiwan. Intr-un articol al ArtLine.ro se reuseste zic eu o prezentare foarte atragatoare a acestei insule din Pacific punctand atractiile si locurile care merita vizitate sau felurile de mancare locale.

… Taiwanul surprinde prin relieful variat - munti, dealuri, zone de coasta - care formeaza un cadru parodisiac, mai ales datorita localnicilor primitori. Dar nu doar peisajul superb, cu cascade, lacuri, izvoare termale sau dealuri invaluite in ceata fac din Taiwan o destinatie perfecta pentru o vacanta…

… Kenting : aflat in sudul Taiwanului, este una dintre cele mai populare destinatii pentru cei care vor sa se relaxeze pe o plaja cu nisip fin, inconjurati de naturala tropicala, cu bananieri, trestie de zahar si plantatii de orez. In fara de plaja mai puteti face excursii in regiune pentru a descoperi Taiwanul asa cum este departe de cladirile si atmosfera moderna din orase. Aici se gaseste si Parcul National din Taiwan, cu multe plante tropicale…

… Spre exemplu in Taiwan se acorda o mare atentie condimentelor folosite, in combinatii indraznete, fie ca este vorba de sos de soia, vin de orez, ulei de susan, fasone, ridichi murate, alune, ardei iute, diverse ierburi. Sub aparenta unor feluri simple, bucataria taiwaneza ofera chiar si celor mai pretentiosi o placuta surprinza…

Articolul il puteti citi in intregime pe HotNews.ro.

Vorbeam acum cateva articole despre blog-uri ca surse de informatii tot mai de incredere si de urmarit, ei iata o surpriza pentru mine: Ticu Lacatusu, un alpinist roman plecat intr-o expeditie in Himalaya pentru a urca pe un varf neurcat de om inca tine un blog de la fata locului. Fiind la inceputul expeditiei post-urile sunt dese, dar probabil odata cu intrarea in munte acestea se vor mai rari, eu totusi sper sa scrie cat mai des in blog pentru ca e o experienta ce merita impartasita tuturor, mai ales noua muritorilor de rand care visam de regula la o poteca de munte marcata. Pentru a intra pe blog-ul acestuia folositi acest link: Jurnal de Himalaya (povestit de Ticu Lacatusu).

…M-am intilnit si cu germanii: simpatici. Goetz asta pare foarte tare, nascut alpinist, e in forma de zici ca acum s-a intors din expeditie. Iesim la cina impreuna. Miine dimineata trimitem porterii cu bagajele nemtilor si alea comune. Noi zburam Pokhara - Jomsom pe 27 dimineata. Daca nu vine bagajul, ies la cumparaturi; trebuie sa iau multe, cu bani putini. Cred ca doar “bargain”-ul mi-ar lua citeva zile…

…Scriu de pe o tastatura cu caractere nepaleze. Ma ajuta un oarecare reflex. Am primit bagajul, ok, cea mai buna veste pe ziua de azi. Au gasit helicpterul cazut in Ghunsa (East Nepal). 25 morti, adica toti. Russian helicopter, russian pilots…

Acum vreo 3 ani am citit cateva articole si descrieri de trasee insotite de poze pe MyBike.ro despre zona satului Lindenfeld din judetul Caras-Severin, un sat parasit, locuit odata de o comunitate germana. Nu stiu exact ce m-a atras atunci, probabil misterul ruinelor, probabil zona frumoasa (rezultata din poze) sau mai mult ca sigur accesul pe bicicleta, insa zona mi-a ramas intiparita in memorie ca si "de vazut". Iata ca, la 3 ani distanta gasesc un articol descriptiv asupra aceluiasi sat intr-un ziar romanesc (Evenimentul Zilei):

… Nimic nu ne-a facut sa ne gandim ca satul ar fi aproape, doar la un moment dat, ca din neant, ni s-au ivit in fata niste ruine. "Am ajuns", ne-am spus, incercand sa ne adunam sufletul si sa intram in sat. Nu au latrat caini, nu am vazut animale, doar ruine, de parca am fi fost la un capat de lume, parasit in timp si in spatiu. Din loc in loc, resturi de ziduri ce formau pe vremuri case, ferestre, sunt acum prabusite, martori muti ai unei epoci care s-a sfarsit si a alteia, care poate incepe. Pe marginea fostelor strazi, stau incarcati pomi cu mere si pere, de care nimeni nu s-a mai atins. Un izvor cu apa limpede ne astampara setea si ne uitam cu mirare la tufele ce au crescut in case, la petele colorate de tencuiala si incercam sa ghicim cum forfotea satul, acum o jumatate de secol…

Cateva poze de acum 3 ani din Lindenfeld gasiti aici: http://www.mybike.ro/modules.php?name=coppermine…

O alta poza din Lindenfeld mai puteti vedea si aici: http://photoart.montanbanat.de/details.php?image_id=104

Tot de acum 3 ani puteti vedea niste poze facute intr-un alt sat parasit, Nadas (jud. Timisoara): http://www.mybike.ro/modules.php?name=coppermine…

Let’s say you want to plan a visit to a country, a city or a region. The first place you’ll go, for getting information about your target, will be websites like LonelyPlanet.com or InYourPocket.com that has touristic information to help you making the big plan for your vacation. But, after reading these web-guides you’ll definitely need an alternative source about your destination to help you with more targeted and, why not, more accurate information took by tourists themselves. One of the best sources will be the blogs. Why? Because the vacation stories written by bloggers will be more sincere, more focused and with good examples of places to visit (in many cases completed by good pictures) than any guide wrote by someone involved in the tourism business.

Now, let’s pretend that you want to visit Brussels. An interesting blog article you’ll find on Memories of Yore blog that’s about a visit of two Englishmen (actually a Romanian and an Italian that live in London for some years) in Brussels during a week-end. Also there’s an photo article on the same blog with the pictures form the same trip.

If you were to describe Brussels (and maybe Belgium?!) in couple of keywords, they would be:
1. Waffles - geez, so many waffles, everywhere, at every street corner, everyone selling them to armies of wafflo-maniacs
2. Chocolate - Belgium is the choco-land, no doubt about that. Every street has at least one chocolate shop, each of them boasting of drawing their roots from the early years of 1500 or something similar. And the chocolate is very good and cheap. Yeah yeah, i ate some, kill me now!
3. Cobble-stone - phew, this is nice, but if you have a car, or high heels, it’s a nightmare. And I remember when driving through Belgium some years back, they have cobble stone motorways too. Well, not many, but still. Phew, get a grip Belgium!
4. Beer & chips - yeap, it’s not just Britain and Germany. I expected Stela Artois to rule though, but I found they had a more popular local option called Jupiler which I haven’t seen before in the UK or anywhere else.

If you know the Romanian language you can read other opinion about the same city written from other point of view (Est-European point of view) on the HotNews website.

Orasul Bruxelles e, prin definitie, unul al contrastelor. Cosmopolit cu desavarsire, oscileaza intre lego-landul creat de belgieni si maghernitele in care isi duc traiul sutele de mii de imigranti africani. Intre Bruxellesul european si cel african nu e o distanta mai mare de doi kilometri, insa diferenta e spectaculoasa.

But, if you want to visit Vietnam instead, please take a visit to the Same Same but Different blog that has almost a documentary about a trip in Vietnam:
- Vietnam Trivia
- Countdown to Vietnam
- Vietnam - Bac Ha - Hmong Tribe Market
- Food in Vietnam
- The Hills of Sapa - Northern Vietnam
- Hill People - Cat Cat Village

Odata cu apropierea intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, companiile aviatice europene (si mai ales central-europene) incep sa ocupe pozitii locale.

Iata cum se petrece mai nou un zbor de la Tirgu Mures la Londra.

Marosvasarhely (otherwise known as Targu Mures, otherwise known as Tirgu Mures, otherwise known -by almost no-one- as Neumarkt) has an airport.
…
Now however, things have started to change. First Malev started offering a service from Budapest, and they have been followed by WizzAir. For those unfamiliar with WizzAir, it is a low cost Hungaro-Polish airline (I think), and it’s actually fairly good, in my experience. This is a stroke of genius on their part. Not because it makes my life easier, but because there are loads and loads of people from the Marosvasarhely area who are living in Hungary, having fled there in 1990 (Something like 95% of Erika’s high school class live in Hungary, for example). And their prices are so low that they undercut both the train and the minibuses that ply the same route.